Calauza Ortodoxa

Tv: Bună seara România, bună seara ...
Eu: Bună să îți fie inima.
Tv: Eu nu am inimă.
Eu: Și atunci cuvintele tale de unde vin, pentru că la om ele izvorăsc din prisosul inimii (Luca 6, 45)?
Tv: De la cei cărora le slujesc, aducându-le câștiguri foarte mari.
Eu: Înțeleg! Deci, tu nu faci altceva decât să trâmbițezi lumii ce ți se poruncește.
Tv: Da, așa este.
Eu: Foarte interesant.
Tv: Ieri la știri am vorbit despre voi, creștinii ortodocși.
Eu: Și ce ai spus lumii despre noi?
Tv: Păi, am spus că ortodocșii adunați să se închine la o icoană făcătoare de minuni și-au dat coate și s-au îmbrâncit, ocărându-se între ei. Și am mai spus că la o biserică preotul aproape a fost luat pe sus de enoriașii care nu-l doreau cu nici un chip; am mai spus că posturile se ocupă contra cost, că preoții nu dau chitanțe și am dat de înțeles că se îmbogățesc din cutia milei ....
Eu: Hmmm ... Dar despre oamenii care au stat cu bunăcuviință la rând, sau despre minuniile pe care le-a făcut Dumnezeu cu mulți cinstitori ai acestei icoane ai spus ceva?
Tv: Nu.
Eu. Nici despre preoți vrednici de chemarea lor, sau despre parohii sărace unde preotul de abia are ce pune pe masă pentru copiii lui?
Tv: Nu.
Eu: După câte văd, tu vorbești numai despre ce convine intereselor celor ce îți sunt stăpâni.
Tv: Da și nici măcar nu îmi pasă. Eu nu voi fi tras la răspundere pentru că nu am nici inimă, nici suflet.
Eu: Așa este, tu nu ai, dar cei cărora slujești au și nici un suflet nu va putea să scape de Judecata lui Dumnezeu!

Cu dragoste, Părintele Ciprian!