Calauza Ortodoxa

Voi l-ați ucis pe Hristos!

”Dar Duhul grăieşte lămurit că, în vremurile cele de apoi, unii se vor depărta de la credinţă, luând aminte la duhurile cele înşelătoare şi la învăţăturile demonilor” (I Timotei 4,1)

Nu o dată m-am lovit de ura neoprotestantă, deși mai corect ar fi sa spun, ura neoprotestantă s-a lovit de mine și nu pot să nu mă întreb de ce?

Oare nu spune Sfanta Scriptură să îl iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți? Oare în categoria ”aproapele” nu intra toți oamenii indiferent de apartenențe și convingeri? 

Mulți din cei care se numesc pe sine creștini (dar nu ortodocși), m-au privit cu dispreț (pentru slujirea preoțescă, pentru haina pe care o port ...). Aceștia sunt siguri că noi (preoții) suntem dușmanii lui Hristos, că suntem niște mincinoși care ducem în rătăcire, că suntem inculți, paraleli cu Sfânta Scriptură și departe de adevăr... 
Și dacă ar fi așa, totuși de ce mă urăști?

Acum câțiva ani mi s-a întâmplat un lucru incredibil. Stăteam de vorbă cu un părinte pe stradă. Pe lângă noi a trecut o femeie care privindu-ne cu dispreț ne-a strigat: ”Voi l-ați ucis pe Hristos!”.
Am rămas șocat! 
Doamne, oare ce învață oamenii aceștia în adunările lor?

Amintesc tuturor fraților, că reforma protestantă a apărut în sec XVI și că peste 1500 de ani nu au existat: penticostali, baptiști, martorii lui Iehova ...
Depărtarea de la credință a început în două etape: prima în 1054 prin ruperea legăturii dintre Răsărit și Apus și o a doua etapă, acum 500 de ani. Cine s-a depărtat? Cine a schimbat rânduielile statornicite cu atâta de jertfă și au început a mărturisii lucruri noi și nemaiauzite?
Oare nu sunt acestea vremurile despre care vorbește Duhul lamurit în versetul de mai sus? Cine sunt cei care iau aminte la învățăturile demonilor?

Și totuși de ce nu încapi de mine?

M-aș bucura atăt de mult dacă ”frații” noștri ar învăța în ”casele lor de rugăciune” pe credincioșii lor, măcar să ne ignore, dacă nu pot să ne iubească.

Dacă cineva nu îți împărtășește convingerile, nu-l desconsidera, nici disprețui. Roagă-te pentru el, nu îl jigni și nu îl osândi, că și el, așa cum este la urma urmei e aproapele tău. 

Cu dragoste (imparțială), Părintele Ciprian!

PS: nu toti protestanții sunt la fel cum nici toți ortodocșii nu sunt la fel; nădăjduiesc că sunt mulți printre ei care încearcă sincer să iubească pe aproapele, fie el chiar și un ”ucigaș a lui Hristos” !